Lumina și fotosinteza: cerințele plantelor de apartament față de intensitatea și durata luminii
Pentru creșterea și dezvoltarea lor, plantele verzi își prepară singure hrana organică prin procesul de fotosinteză, utilizând energia luminii solare, apa absorbită din sol și dioxidul de carbon din aer. De aceea, lumina reprezintă factorul ecologic primordial care determină alegerea locului fiecărei plante în locuința noastră.
1. Clasificarea plantelor după cerințele față de intensitatea luminii:
Plante heliofile (iubitoare de lumină intensă și soare direct):
Aici se încadrează Cactușii deșertici, Plantele suculente (Echeveria, Crassula, Aloe, Agave, Kalanchoe, Lithops), Mușcatele (Pelargonium), Leandrul (Nerium oleander), Bougainvillea, Hibiscus (Trandafirul chinezesc), Citricele, Yucca, Strelitzia și Crotonul (Codiaeum variegatum). Aceste specii se amplasează lângă ferestrele orientate spre sud, sud-est sau sud-vest.
Plante de lumină difuză (semiumbră luminoasă):
Reprezintă cel mai numeros grup de plante tropicale de apartament: Ficus benjamina, Ficus elastica, Monstera deliciosa, Anthurium, Spathiphyllum, Saintpaulia (Violeta africană), Orhideele Phalaenopsis, Dracaena, Dieffenbachia, Schefflera, Begonia, Cyclamen, Guzmania și Vriesea. Ele au nevoie de multă lumină, dar razele directe ale soarelui de vară la amiază le pot provoca arsuri pe frunze; se simt excelent la ferestrele de est sau vest, ori la 1–2 metri în spatele unei perdele fine la sud.
Plante sciafile (tolerante la semiumbră și umbră):
Sunt specii originare din subarboretul pădurilor tropicale: Aspidistra elatior, Sansevieria trifasciata (exemplarele cu frunze complet verzi), Zamioculcas zamiifolia, Aglaonema, Chamaedorea elegans, Philodendron scandens, Epipremnum aureum, Hedera helix (soiurile cu frunze verzi) și Ferigile (Nephrolepis, Asplenium).
2. Regula frunzișului: frunze verzi vs. frunze panașate (variegate):
Un reper botanic esențial: varietățile cu frunze bicolore, striate sau pătate cu alb, crem, galben sau roz (precum Ficus benjamina 'Starlight', Hedera 'Goldheart', Chlorophytum 'Variegatum', Croton) conțin mai puțină clorofilă decât formele cu frunze verzi și au nevoie de mult mai multă lumină! Puse la umbră, își pierd desenul colorat și devin complet verzi.
3. Fotoperiodismul (reacția plantelor la durata zilei):
În funcție de durata zilnică de iluminare necesară pentru formarea bobocilor florali, plantele se împart în:
Plante de zi scurtă (necesită sub 10–12 ore de lumină pe zi și nopți lungi neîntrerupte pentru a înflori): Poinsettia (Steaua Crăciunului – Euphorbia pulcherrima), Crăciunița (Schlumbergera), Kalanchoe blossfeldiana, Crizantemele de toamnă și Azaleele;
Plante de zi lungă (înfloresc când ziua depășește 12–14 ore): Fuchsia (Cercelușul), Campanula isophylla, Pelargonium grandiflorum, Hibiscus și Gloxinia;
Plante neutre față de durata zilei: Saintpaulia (Violeta africană), Anthurium, Spathiphyllum, Begonia semperflorens, Impatiens și Rosa chinensis, care înfloresc tot anul dacă au lumină și hrană suficientă.