Substraturi naturale de cultură: pământul de țelină, tipurile de turbă, nisipul și pietrișul
La cultivarea plantelor în recipiente (ghivece, jardiniere, containere), unde volumul de pământ aflat la dispoziția plantei este redusă, este foarte important folosirea substratului potrivit. Ce înseamnă substratul potrivit? Pentru a vă putea da seama, trebuie știut care sunt cerințele plantei față de substrat. În funcție de felul plantei avem nevoie de mai multe tipuri de substraturi, fiecare având următoarele caracteristici cum ar fi: aerație, reținerea apei, reținerea elementelor nutritive, umiditate, etc. Cele mai importante substraturi în câteva cuvinte: Pământul de țelină: Constituie un component de bază al amestecurilor de pământ.Se obține din stratul superficial al solului, luat de pe un loc cu flora spontană de graminee și leguminoase. Pământul de țelina este gata când iarba brazdelor s-a descompus și grămada se omogenizează prin amestecare. Pământul astfel obținut este greu, neutru sau ușor bazic, cu un conținut relativ bogat în elemente nutritive. Are o culoare brun-cafenie, o structură granulară și se caracterizează prin fertilitate ridicată, lipsa de toxicitate și a semințelor de buruieni. Pământul de turbă: Se obține din resturi vegetale în diferite grade de descompunere acumulate în locuri umede, numite turbarii. Turba are un conținut scăzut de elemente nutritive, de aceea este importantă să asigurăm o fertilizare uniformă pe toată perioada vegetației. Fertilizarea se poate realiza atât prin adăugarea îngrășămintelor solide cât și prin fertilizare foliară periodică. Plantele cultivate în substraturi de turbă fertilizată, se dezvoltă mai bine decât în cele obișnuite căpătând o rezistență mai mare la boli. În plus datorită nivelului mai mic de pH, împiedică dezvoltarea ciupercilor. După locurile de formare cunoaștem 3 tipuri de turbarii foarte importante:
turbarii eufore sau joase-datorită culorii se mai numește turba neagră. -turbarii oligotrofe sau înalte - se mai numește turba roșie, blondă, acidă sau fibroasă și -turbari intermediare sau mezotrofe, cu caracteristici intermediare. Turba roșie are o capacitate mai mare de reținerea apei, și o poroztate mai ridicată ca turba neagră. Turba este folosită ca substrat pentru semănat atăt pentru speciile de plante ornamentale cât și pentru speciile cultivate de flori tăiate, legume, etc. Nisipul: reprezintă un material aproape indispensabil. El intră în compoziția amestecurilor pentru că mărește gradul de afânare și permeabilitatea substratului, asigură stabilitatea caracteristicilor fizice dar și stabilitatea containerelor în cazul substraturilor ușoare. Prezența de nămol și argilă mărește capacitatea de reținerea apei și poroztatea aerului. Nisipul este locul înrădăcinării butașilor, se așează în fundul ghivecelor în vederea unei bune drenări. Nisipul folosit trebuie să fie cristalin, silicios, de culoare cenușie deschis. Cel mai bun nisip se găsește în albiile râurilor, acolo unde curentul de apă este mai lin. Pietrișul: poate fi extras din cariere sau din albia râurilor. Este un material cu stabilitate foarte bună. Se utilizează ca suport inert pentru asigurarea drenajului sau în sistemul de hidroculturi. Aceste componente sunt cele mai utilizate în substraturile naturale folosite.