Azi:
Ora:
Ora:
|
Azi: Ora: |
|
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
 |
|||||||||
 |
Primăvara în casăAdministrator | 09.03.2009 | 12:36:17 | Vizualizari: 1577
Orice anotimp are frumuseţea lui. Dar cred că după o iarnă lungă şi răcoroasă mulţi abia aşteaptă să fie primăvară. Cu mulţi dintre noi se întîmplă, că se uită pe geam şi începe să viseze la primăvară, la iarba incolţită, la copacii înfloriţi. După revenirea la realitate aproape toţi dintre noi suspină, spunînd "niciodată nu va veni primăvara". Acest lucru se întîmplă şi cu mine ani la rînd, cînd m-am săturat de zăpadă sau noroi, de zilele înnorate sau ceaţă. Acum cîţiva ani, aflîndu-mă într-o excursie, ne-am oprit într-un sătuc, ascuns undeva în inima Ardealului. Noaptea trebuia să petrecem acolo. Am fost primiţi de săteni cu mare dragoste. După o masă festivă organizată la căminul cultural, fiecare dintre noi, s-a dus la familia unde era repartizat. Ieşind din cămin, m-a lovit aerul rece, iar după un suspin mi-am zis că iarna asta nu se va termina niciodată şi va dura o veşnicie pînă o să văd iarăşi florile primăverii. În acest moment nu ştiam că greşesc şi că "veşnicia" va dura doar cîteva minute. Am întrebat pe gazda mea care este secretul, că ea are deja flori în vază, deşi primăvara părea foarte departe. Am primit un răspuns simplu. A tăiat ramurile, le-a pus în vază, iar florile s-au deschis. Ardeam de nerăbdare să ajung acasă şi să încerc dacă funcţionează această ''reţetă''. Nu a trecut mult timp şi casa în care stăteam era împodobită de flori. Aveam printre ele clopoţel galben (Forsythia), pe care l-am strîns de pe un arbuşt de 3 metri ce se afla în faţa casei noastre. S-a înflorit foarte repede şi s-au făcut multe flori galbene pe ramură.  Frumuseţea holului era reprezentată de rămurele de migdal comun (Amygdalus communis). După ce le-am pus în vază nu a trecut nici o săptămînă şi florile s-au deschis. Florile erau de culoare roz şi aveau un miros de miere. Un alt soi foarte frumos era, migdalul pitic (Prunus tenella). Ramurile aveau în jur de 75 cm în lungime, şi erau pline de flori de jos pînă sus. Bobocii erau roşii, iar florile deschise aveau culoarea roz. Frunzele erau de 3-5 cm, de culoare verde închis, cu suprafaţa lucioasă. Pentru că vroiam ceva care să aibă flori albe am ales ramurile de porumbar (Prunus spinoza). Le-am cules de pe un tufiş de 3 metri, de la marginea pădurii. Neatenţia m-a costat, fiindcă am reuşit să mă inţepîintr-un spin de pe o ramură. Le-am dus acasă, le-am aşezat în vază, iar după o perioadă scurtă s-au deschis florile. La fel ca la migdalul pitic, şi la porumbar florile erau dense. O altă specie care este iubită de multă lume era liliacul (Syringa vulgaris). Ramurile le-am adunat tot din faţa casei, de pe un arbust de 3 metri. Le-am pus în vază, şi am aşteptat cu nerăbdare să se deschidă florile, însă florile se lăsau de aşteptat. Florile liliacului s-au deschis ultimii, dar prin frumuseţea lor şi mirosul plăcut, caracteristic liliacului au dat o ambianţă plăcută camerei. Datorită acestui procedeu am reuşit să aduc primăvara în casă. De multe ori cînd mă uit pe geam şi văd iarna de afară, în sufletul meu există liniştea, ca în curînd va veni primăvara.  |
|
| Torent Distribution - Cadoul ideal pentru aproapele tau! | Utilizatori online: 10 | Vizitatori totali: 877 |
| © 2005 - www.planteonline.ro | |
