http:/// my sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy site 1.73 - Muşcata- metode de înmulţire După cum ştiţi, muşcatele sunt plante destul de rezistente la temperaturi scăzute dar şi la soare direct. Metodele de înmulţire sunt cele prin butaşi sau prin seminţe. Înmulţirea prin butaşi este mai sigură şi mai rapidă iar planta tânără va păstra trăsăturile plantei mame. Atunci când folosiţi seminţe (chiar găsiţi pliculeţe cu câte 10 seminţe de muşcate în culori diverse) aveţi grijă să nu le plantaţi într-un vas adânc, pentru că umezeala se va acumula şi rădăcinile în formare vor fi afectate. În general semănăturile au nevoie de lumină, udare moderată şi temperaturi de peste 22 gr. C. În mod normal, primele seminţe vor încolţi cam în 7 zile, dar până vor răsări toate, vor trece cam 2-3 săptămâni, în funcţie de adâncimea la care le plantaţi (în general 1-2 cm). Pentru ca seminţele de muşcate sunt mari, dacă le plantaţi rar într-o jardinieră puţin înaltă, atunci nu mai aveţi nevoie de transplantare. În general aceasta se face când plantele au 2 perechi de frunze. Dacă aveţi plante bătrâne aţi observat probabil că s-au degarnisit de frunze la bază şi au tendinşa să crească înalte şi să nu înflorească. În această situaţie, este recomandat să folosiţi vlăstarii tineri din vârf (să-i rupeţi şi să-i replantaţi în alt vas). Muşcatei îi place solul cu pH în jur de 6-6,2 (pământ de florărie) dar şi pământul fertil de grădină. Nu e nevoie să folosiţi ghivece mari, dar pentru ca solul de care vă vorbeam este bine drenat şi foarte uşor, dacă plantaţi muşcata într-un vas de plastic se va răsturna la primul vânt. De aceea vă recomand ghivecele de lut, pe care le puteţi găsi în magazinele de specialiatate. Trebuie să aveţi mereu grijă să feceţi găuri la ghivece pentru scurgerea apei suplimentare. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=123 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=123 Seminte (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 08:27:17 GMT Seminţe-dăruitori de viaţă Plantele pot fi copiii noştrii : le dăm viaţă ( le înmulţim), le creştem şi ne bucurăm de ele. Există multe metode de înmulţire a plantelor de apartament, dar cele mai frecvent utilizate sunt cele vegetative şi cele generative. Însă înmulţirea vegetală la multe dintre aceste flori nu este posibilă. Este folosită la plantele care nu aduc seminţe în condiţiile noastre, sau procentul de germinaţie este foarte mică. O altă modalitate de reproducere este semănarea, adică reproducerea generativă. Se poate folosi foarte bine la majoritatea plantelor anuale şi bianuale. Plantele anuale sunt foarte des utilizate în grădinile din jurul caselor, în locurile publice şi chiar în casele noastre. Având principalul avantaj că înfloresc în continu, până la sfârşitul toamnei. Pentru a ne satisface dorinţa de a crea ceva frumos, o putem face prin semănare. În comerţ se găsesc o mulţime de soiuri de seminţe de flori anuale, foarte decorative, cum ar fi: petunii, creasta cocoşului, floare de piatră, salvia, etc. Unele plante cărnoase pot fi reproduse cu rezultate bune pornind de la seminţe pe care le puteţi obţine din fructele care se formează după înflorire. Când şi unde însămânţăm? Majoritatea seminţelor trebuie semănate primăvara, între martie şi mai, perioada optimă fiind indicată pe ambalajul comercial. Se pot utiliza diverse tipuri de recipiente pentru semănare: tăvi de teracotă sau plastic, lădiţe de diferite mărimi, compartimentate în celule pătrate sau rotunde. Deoarece seminţele sunt foarte delicate la daunele provocate de ciuperci, este recomandat curăţirea lor înainte de folosire. Toate recipientele folosite pentru însămânţare, chiar dacă este vorba de cele care nu aveau ca destinaţie principală această operaţie (de exemplu, cofrajele de ouă, borcanele pentru iaurt), trebuie să aibă pe fund găuri, deasupra cărora se vor aşeza cioburi de teracotă sau argilă poroasă, pentru a favoriza scurgerea apei în exces. Umpleţi recipientul cu compost până la 1,5-2 cm de la margine. Presaţi delicat, apoi împrăştiaţi seminţele uniform. Dacă le semănaţi prea des, plantele au tendinţa de a creşte firave şi subţiri. Seminţele de dimensiuni mari sunt mai uşor de plantate la distanţe corespunzătoare, în timp ce, pe cele mici (de exemplu, cele ale begoniei) sunt indicate să le amestecaţi cu puţin nisip, astfel încât să le puteţi împrăştia mai uniform. Seminţele mai mari trebuie acoperite cu un strat subţire de compost şi presat delicat cu un lemn plat ( planşetă, fund de lemn). Seminţele de mici dimensiuni nu trebuie acoperite cu pământ, ci numai apăsate uşor. Udaţi cu grijă, folosind un pulverizator sau o stropitoare cu o rozetă foarte fină. După ce recipientul este umed dar nu ud, acoperiţi cu un capac de sticlă sau cu o folie de plastic transparent, pentru a ţine umiditatea potrivită. În timpul germinaţiei necesită temperaturi mai ridicate. Aşezaţi-l într-un loc călduros ( de exemplu, în bucătărie pe dulap) , feriţi a-l expune direct la soare. Răsărirea poate să varieze de la câteva zile până la trei săptămâni, în funcţie de plante, de prospeţimea seminţelor şi de caracteristicile ambientului. De aceea trebuie să supravegheaţi recipientul începând din a 3-a, 4-a zi de la semănare. Dacă observaţi că se formează prea mult condens care ar putea cauza putrezire (imediat ce au apărut primele plăntuţe), se recomandă aerisirea prin îndepărtarea foliei sau sticlei. Neapărat trebuie aşezat într-un loc mai luminos, (dar protejate de razele directe ale soarelui), deoarece planta işi începe activităţile de fotosinteză. Repicarea răsadurilor din lădiţe în ghivece separate se face la două-trei săptămâni de la răsărire (în funcţie de plantă) pentru a asigura condiţii optime de creştere. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=122 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=122 Seminte (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 08:25:42 GMT Însămânţarea gazonului Gazonul are şi o importanţă sanitară, datorită însuşirii de a contribui la împrospătarea aerului, modificarea temperaturii şi umidităţii. În timpul verii, în zilele cu temperaturi ridicate, gazonul se încălzeşte mult mai puţin decât nisipul, pietrişul, cărămida, betonul etc. Şi de aceea stratul de aer care vine în contact cu gazonul este mai rece. De asemenea, frunzele plantelor care intră în compoziţia gazonului, având o compoziţie lipicioasă, reţin o mare parte din particulele de praf, participând astfel la purificarea aerului. În general, termenul de "gazon" defineşte o suprafaţă acoperită cu ierburi în special graminee, supusă unor lucrări de îngrijire şi destinată a îndeplini anumite funcţii decorative, recreative sau sanitare. Perioada optimă de însămînţare este sfîrşitul lui august - începutul lui septembrie. Însămînţarea se poate face de primăvară pînă toamnă dacă solul este suficient de cald şi de umed. Există mai multe tipuri de seminţe de gazon. Alegerea va fi făcută în funcţie de tipul de sol (gazon pentru climă secetoasă, pentru soluri uşoare sau nisiopase, gazon rezistent la trafic, gazon pentru umbră etc.) Recomand folosirea seminţelor de bună calitate, deoarece un rateu înseamnă reluarea tuturor operaţiilor aproape de la zero. -Dacă suprafaţa este foarte mică se recomandă următoarea metodă: într-o găleată se amestecă pămînt cu apă pînă la formarea unui noroi vîscos. Se adaugă cantitatea corespunzătoare de seminţe pentru 1 mp şi pasta rezultată se întinde cu mîna, într-un strat de 0,5-1 cm. De asemenea, există furnizori care oferă gazon gata plantat, sub formă de rulouri. Acestea se întind ca o mochetă, se calcă bine pentru a adera la suprfaţa solului şi... gata! -Dacă suprafaţa este mai mare, seminţele vor fi împrăştiate cu mîna. Atenţie! Pentru această operaţie alegeţi o zi fără vînt! Imediat după ce aţi împrăştiat seminţele, suprafaţa trebuie greblată, pentru ca seminţele să nu rămînă la suprafaţă. Apoi urmează tasarea superficială a solului pentru ca seminţele să intre în contact cu acesta. Dacă nu aveţi un rulou, o plimbare prelungită (cu toată familia, eventual) pe suprafaţa proaspăt însămînţată poate fi o soluţie. După tasare, urmează prima udare. Aceasta are rolul de a astupa golurile dintre bulgării de pămînt şi de a asigura un bun contact între seminţe şi sol. Atenţie! Furtunul pentru udare trebuie să aibă o duză deoarece un jet puternic de apă va spăla seminţele. După toate aceste operaţii urmează udarea intensă timp de 2 săptămîni (cu excepţia cazului în care aţi cumpărat gazon sub formă de rulou). Dacă nu ne ajută ploaia, va trebui să avem grijă ca pămîntul proaspăt însămînţat să nu se usuce complet în această perioadă. În zilele însorite se va face o udare la prînz şi una seara. După aproximativ 2 săptămîni toate seminţele viabile au devenit plante cu rădăcini suficient de adînci aşa că se poate rări udarea la aproximativ de 2 ori pe săptămînă, în funcţie de starea vremii. Cînd iarba ajunge la înălţimea de aproximativ 10 cm se va efectua prima tundere. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=121 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=121 Seminte (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 08:24:35 GMT