http:/// my sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy site 1.73 - Septembrie este luna ideală pentru plantarea tufelor cu flori: temperaturile nu mai sunt atât de mari caîin timpul verii, iar solul are o umiditate constantă. Şi concurenţa provocată de buruieni este mai mică. Până la venirea iernii tufele au destul timp pentru a prinde rădăcini. În primăvară se vor dezvolta mai repede, vor deveni mai mari şi florile vor fi mai numeroase decât ale tufelor plantate primăvara. Când cumpăraţi tufele, aveţi grijă să aibă rădăcini sănătoase. Plantaţi acum mai ales tufe care înlforesc din mai. În felul acesta veţi acoperi cu succes golul floral care apare după vestejirea plantelor bulboase. Termenul timpuriu de plantare, din septembrie. Le oferă tufelor de la începutul verii timp pentru a se dezvolta deplin până la înflorire. În tabelul de mai jos sunt prezentate tufe uşor de îngrijit, care înfloresc deja din mai. Chiar şi pentru zonele dificile există tufe potrivite: în locuri umede cresc ca de exemplu bulbucii de munte şi rachitanul (Lysimachia punctata). În zonele umbrite se simt foarte bine Lacrima Domnului şi unele plante cu frunze decorative. În plin soare cresc o mulţime de specii: maci, bujori, lumânări şi laptele cucului. Doar câteva specii de tufe nu trebuie să fie plantate toamna. Unele plante sensibile la frig, care înfloresc toamna, precum crizantemele (Dendranthema) şi anemonele (hibrizi de Anemone-Japonica) au nevoie de ceva mai mult timp pentru a se adapta la condiţiile din grădină. Aceste tufe se plantează mai degrabă primăvara, pentru a avea un strat bun. Nume / Nume ştiinţific / Înflorire / culoare / Înălţime (cm) / Loc Clopoţei Campanula glomerata iunie-august albaştri, albi 50-60 însorit pînă la semiumbră, sol bogat în humus Centaurea Centaurea montana mai-iulie roz, alb, albastru 50 însorit pînă la semiumbră, sol nutritiv Foarea zeilor Dodecatheon meadia mai-iunie roz-violet 30 semiumbrăit până la umbrit, sol sărac în calcar Lacrima Domnului Dicentra spectabilis mai-iunie roz, albă 60-80 semiumbrit, solafanat, nutritiv Laptele cucului Euphorbia griffithii mai-iunie portocaliu, roşu 80 însorit până la semiumbrit, sol afânat Priboi Geranium nodosum mai-septembrie roz- mov 50 semiumbrit până la umbrit, sol bogat în humus Crini de o zi Hemerocallis dumortieri mai-iunie galbeni, portocalii 15-60 însorit până la semiumbrit, sol nutritiv Lunaria Lunaria rediviva mai-iulie mov, alb 100 semiumbrit până la umbrit, sol uşor umed Petecea lui Solomon Polygonatum biflorum mai-iulie alb 100 semiumbrit până la umbrit, sol uşor umed sau uscat. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=97 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=97 Gradina (Administrator) Mon, 09 Mar 2009 13:27:26 GMT Meteorologii încearcă să explice ce se întâmplă cu vremea. În ultima sută de ani încălzirea a fost de două ori mai accentuată, iar în secolul următor această încălzire ar putea avea efecte devastatoare. Aceste efecte le simţim deja, deoarece temperaturile crescute din această iarnă au bătut recordurile din ultimii 50 de ani. Chiar dacă e greu de crezut, atât fenomenul de încălzire globală, cât şi efectul de seră sunt esenţiale pentru existenţa vieţii pe Pământ. Experţii spun că atunci când soarele încălzeşte planeta, anumite gaze din atmosferă se comportă precum pereţii de sticlă a unei sere. Adică reţin căldura şi menţin Pământul la o temperatură suficient de ridicată pentru a intrenţine viaţa. Industrializarea intensă şi defrisările necontrolate din ultimii ani sporesc, însă, efectul gazelor de seră. Concentraţiile tot mai ridicate de vapori de apă, metan şi dioxid de carbon izolează practic Pământul şi nu mai permit eliminarea căldurii. Aşa că planeta se încinge din ce în ce mai tare. Rândunelele şi gâştele sălbatice au uitat să migreze, insectele mediteraneene au ajuns până în Germania, iar unele plante au înflorit prea devreme (ghiocelul): iarna blândă perturbă ciclurile naturale şi furnizează încă un indiciu al fenomenului de încălzire globală. Păsările migratoare( gâşte şi raţe sălbatice) nu au nevoie să vină să ierneze la noi, doarece căldura din nord nu le obligă. Lacurile nu au îngheţat, au destulă mâncare şi nu în ultimul rând trebuie să facă mai puţin efort. Pomii fructiferi, dar şi viţa de vie au înmugurit, iar un eventual îngheţ ar putea distruge complet recolta de fructe din acest an. Meteorologii anunţă o răcire a vremii începînd cu luna februarie, însă prognoza în ceea ce priveşte precipitaţiile este rezervată. Numai o minune poate salva, în acest an, agricultura din România. Căldura excesivă pentru această perioadă a anului şi seceta deja instalată au compromis aproape în totalitate culturile de toamnă. Specialiştii susţin că pînă la un metru sub pămînt nu se găseşte pic de apă. Din păcate în mare parte ploaia din zilele noastre nu ajută cu nimic plantele. Trebuie să plouă două săptămîni ca să mai recoltăm ceva. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=96 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=96 Gradina (Administrator) Mon, 09 Mar 2009 13:26:31 GMT Toamna se apropie de sfârşit, vine iarna, plantele de exterior, din grădini sau balcoane, trebuie protejate de vremea rece. Plantele pot fi protejate prin învelirea lor, dar nu cu folie, deoarece folia împiedică aerisirea plantei, transpiraţia ei nu se mai poate evapora şi riscă să îngheţe cu tot cu mladita verde. Pentru a evita acest ingheţ nedorit, plantele tinere şi cele care sunt foarte sensibile la frig pot fi inveliţi cu materiale speciale, mai ales naturale, care nu împiedică aerisirea şi transpiraţia plantelor. Plantele mai mici şi tineri pot fi protejate cel mai bine prin acoperirea lor cu un strat nu foarte gros de frunze sau crengi de conifere. Plantele de exterior care cresc în ghivece e bine să fie mutate la adăpost. Pentru cele care sunt dificil de deplasat, se protejează ghiveciul, de jur împrejurul lui, se înfăşoară o folie protectoare sau cu rogojină de pai, astfel încât în vasul respectiv să pătrundă cât mai puţină apă (din ploi sau din zăpadă), care ar putea îngheţa. Arbuştii, coniferele mici se întăresc la bază, prin înfăşurarea unei sfori în jurul tulpinii lor. În jurul tulpinii se poate lega şi sârma subţire. Această operaţiune are ca scop protejarea plantei de greutăţile mult prea mari (zăpadă) în timpul iernii. Pe timp de toamnă-iarnă, trebuie să scadă frecvenţa udărilor, pentru că plantele intră în perioada de repaus vegetativ. Nici îngrăşămintele nu se mai adaugă în cantităţi mari. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=95 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=95 Gradina (Administrator) Mon, 09 Mar 2009 13:05:16 GMT