http:/// my sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy sitemy site 1.73 - Plantele la medic Plantele, ca şi oamenii suferă de diferite boli. Apariţia bolilor reflectă adeseori condiţii nefavorabile de care beneficiază plantele. După apariţia unei boli suntem nevoiţi să apelăm la un medic, care poate să fie o persoană expertă în combaterea bolilor sau o carte, un articol, care ne dă informaţia necesară pentru a putea administra tratamentul potrivit. Dar în majoritatea cazurilor, cel mai important lucru este prevenirea, care constă în achiziţionarea şi menţinerea plantelor sănătoase. Principalii agenţi patogeni care produc îmbolnăvirea plantelor decorative sunt bacteriile, ciupercile şi viruşii. 1. Bolile provocate de bacterii se numesc bacterioze. Bacteriile sunt organisme unicelulare de dimensiuni foarte mici, care se dezvoltă pe toate organele plantei. Dintre cele mai păgubitoare bacterioze fac parte: Putregaiul bacterian al muşcatei (Xanthomonas pelargonii) Se manifestă sub forme de pete necrotice rotunde sau în ochi cu diametre de 2-4 mm. Condiţiile care favorizează răspândire bolii sunt căldura şi umiditatea. Combaterea definitivă este aproape imposibilă, dar putem ameliora efectul prin dezinfectarea termică a pământului şi a ghivecelor. Însă în majoritatea cazurilor este inevitabil distrugerea plantelor bolnave. Cancerul bacterian ( Agrobacterium tumefaciens) Apare pe rădăcinile plantelor, sub forma de tumori de diferite mărimi. Udarea cu apă rece poate favoriza răspândirea infecţiei. Trebuie distruse plantele bolnave şi dezinfectate ghivecele şi pământul. 2. Micozele sunt bolile provocate de ciuperci Mucegaiul cenuşiu ( Botrytis cinerea). Se manifestă mai întâi sub forme de pete galbene-abicioase şi apoi brune acoperite de un mucegai cenuşiu, păfos. Ţesutul din zona atacată se înmoaie şi se putrezeşte. Condiţiile care favorizează răspândirea bolii sunt temperatura scăzută însoţită de umiditate ridicată. Combaterea: distrugerea părţilor atacate, reducerea udării. Este recomandat folosirea următoarelor fungicide: Dithane M 45-0.2% , Benomil 50-0.06% , Captan 50-0.2% etc. Foarte sensibile la această boală sunt violeta de cameră, begonia, streptocarpus, gloxinia. Rugina ( Uromyces sp., Puccinia sp., Phragmidium sp.,). Simptomele bolii se manifestă pe frunze, lăstari şi caliciile florilor. Mai întâi apar pete mici, galbene. Plantele puternic afectate se usucă şi se vestejesc. Combaterea: ruperea şi arderea organelor afectate. Administrarea următoarelor fungicide: Mancozeb, Maneb, Zineb etc. Făinarea ( Oidium sp., Sheroteca sp., Microshera sp.). Se recunoaşte după petele neregulate, albicioase, acoperite de o pulbere albă, făinoasă. Ciuperca atacă mai întâi vârfurile lăstarilor, frunzelor tinere şi bobocii florali, după care se poate extinde pe toată planta. Boala apare frecvent la Begonii şi Cineraria. Combatere: ruperea şi distrugerea organelor atacate, stropirea plantei cu fungicidele: Dithane M 45-0.25%, Benomil 50-0.06%, Captan 50-0.25%. 3. Virozele sunt provocate de viruşi care trăiesc numai în interiorul celulelor altor organisme vii. Se manifestă sub forma unor pete gălbui sau verzi de forme şi mărimi diferite. Florile rămân mici, de multe ori nu se mai deschid. Combatere: Plantele bolnave se distrug deoarece nu se pot vindeca. Este foarte important stoparea răspândirii bolii prin distrugerea insectelor vectoare prin administrarea insecticidelor. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=145 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=145 Doctorul gradinii (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 09:17:26 GMT Asocierea plantelor împotriva dăunătorilor Dacă încercăm să căutăm ceva remediu împotriva dăunătorilor care ne strică grădina, atunci să nu mergem departe de natură. Natura este cea care ne poate da şi remediul. Sunt multe plante cultivate şi nu numai care ne pot ţine departe dăunătorii de grădina cu legume şi flori. Sunt unele plante care pe lângă faptul că ţin departe insectele dăunătoare, atrag şi insectele benefice plantelor. Ce şi cum să plantăm? Să vedem câteva asocieri: - să plantăm Calendula officinalis sau Tagates patula între răsadurile de roşii. Parfumul emanat de ele ţine departe păduchii. - asocierea dintre morcovul şi ceapa este foarte benefic ambilor părţi, deoarece morcovul ine departe dăunătorii cepei şi vice versa. - mărarul în grădină atrage insectele care consumă păduchii de frunze - usturoiul prin mirosul său ţine departe foarte multe dăunători ( păduchii şi rodenticidele) precum şi făinarea. - furnicii nu suportă mirosul profund al Vetricelui (Chrysanthemum vulgare) - prin plantarea coada soricelului (Achilea millefolium) în grădina cu flori putem mări vitalitatea lor, deoarece adună fosforul, calciul şi siliciul în sol, elementele esenţiale pentru creşterea şi dezvoltarea normală a plantelor. Important este ca plantarea acestor asocieri să se întâmple în acelaşi timp, numai astfel putem aştepta la rezultate semnificative. Însă, să nu ne aşteptăm la un rezultat de 100%, prin aceasăa metodă putem să încetinim răspândirea lor şi să micşorăm eventualele pagube. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=144 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=144 Doctorul gradinii (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 09:16:01 GMT Dăunătorii plantelor ornamentale Apariţia dăunătorilor reflectă adeseori condiţii nu tocmai favorabile de care beneficiază plantele. Viteza de acţiune pentru eradicarea lor este esenţială. Principalii dăunători ai plantelor decorative sunt: Păduchele lânos (Pseudococcus sp.). Insectele foarte mici sunt înfăşurate, ca într-un manson, de vată albă. Colonii largi sub formă de ciorchini pot ocupa tulpina şi faţa inferioară a frunzelor. Insecta migrează şi în pământ unde se fixează pe rădăcini. Păduchii lânoşi slăbesc planta şi favorizează dezvoltarea bolilor. Atacul puternic conduce mai întâi la ofilirea frunzelor, după care se îngălbenesc şi cad, iar dacă tot nu s-a făcut nimic pentru combaterea lor planta moare. Combatere: eliminarea prin ştergere cu un tampon de vată sau tifon înmuiat în alcool sanitar (medicinal) cu concentraţia redusă cel puţin la jumătate; sau prin stropirea plantei şi a pământului cu insecticide ( insecticid FLORASOL cu pompă). Păduchele ţestos (Lecanium sp., Diaphis sp., Saissetia sp.) Insectele şi larvele se fixează de-a lungul nervurilor pe frunze, dar şi pe lăstari şi tulpini, acoperindu-le, uneori complet, cu scuturi rotunde sau ovale de culoare brună. Căldura şi umezeala din cameră favorizeză dezvoltarea insectei. Prezenţa ei pe organele plantei este dezagreabilă. Plantele atacate, cu timpul, se usucă. Combatere: tamponarea cu soluţii toxice sau de alcool medicinal, ruperea şi arderea părţilor puternic atacate. Afidele (Aphis sp., Myzus sp.) sau păduchii verzi (pot fi şi negri, galbeni, cenuşii) atacă frunzele şi lăstarii celor mai multe flori. Insectele înţeapă şi sug sucul celular. Plantele atacate au frunzele încreţite, deformate şi lăstarii înconvoiaţi, care cu timpul se usucă. Păduchii se înmulţesc rapid în camere călduroase şi uscate. Ei sunt periculoşi şi prin faptul că transmit bolile virotice. Combatere: ruperea şi arderea lăstarilor şi frunzelor puternic atacate, stropiri cu insecticide (insecticid FLORASOL cu pompă). Muşculiţa albă (Trialeurodes vaporariorum) este polifaga. Preferă cercelusul, azalea, begonia, primula. Insectele sunt albe, iar larvele galbene. Daune mai mari produc larvele. În urma înţepării şi sugerii sucului celular, frunzele se îngălbenesc, se usucă şi cad. Uscarea începe de la margine. De-a lungul nervurilor apar pete alungite argintii. Florile apar pătate şi distorsionate. Combatere: stropiri cu insecticide (insecticid FLORASOL cu pompă). Tripsul (Thrips sp., Theniothrips sp.). Este polifag şi se înmulţeşte rapid în încăperile închise, călduroase şi umede. Larvele foarte mici şi galbene înţeapă şi sug conţinutul celulelor, de frunze apărând pete mici, albe-argintii, iar ţesuturile se usucă. Florile sunt pătate şi distorsionate, creşterea este stopată. Preferă begonia, crotonul, cerceluşul. Combatere: stropiri repetate cu FLORASOL. Viermele rădăcinilor (Heterodera marioni). Este periculos şi atacă majoritatea plantelor ornamentale. Are dimeniuni foarte mici şi atacă rădăcinile plantei pe care se formează numeroase nodozităţi în interiorul cărora se dezvoltă larvele. Ca urmare, planta stagnează în creştere, frunzele se îngălbenesc şi se vestejesc, iar apoi se usucă şi mor. Combatere: distrugerea prin arderea pământului cu tot cu plantele atacate, utilizarea de pământuri dezinfectate termic sau chimic, dezinfectarea uneletelor şi ghivecelor prin aceleaşi metode. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=143 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=143 Doctorul gradinii (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 09:15:24 GMT Dăunatorii trandafirilor Păduchii verzi (Macrosiphon rosae)- numite şi afide atacă toate organele verzi, mai ales vârfurile lăstarilor şi bobocii, pe care păduchii stau în ciorchini. În urma sugerii sevei din lăstari aceştia se curbează, bobocii şi frunzele se deformează. Păduchii pot fi găsiţi pe plante tot timpul anului, ei având ai multe generaţii. Excrementele lor, numite şi roua de miere facilitează instalarea pe frunze a fumaginei, o ciupercă negricioasă, neparazitară, dar care prin acoperirea frunzelor reduce mult asimilaţia clorofiliană, slăbind plantele. Combaterea se face prin stropiri când apar primii păduchi, la început la interval de 7 zile, apoi de 14-21 de zile. Cicoriţa trandafirului (Typhlociba rosae) atacă frunzele pe faţa cărora apar sute de puncte albe, reducându-se suprafaţa asimilatorie. Pe dosul frunzelor se găsesc dăunătorii albi-verzui, de formă alungită, care la atingerea frunzei sar sau zboară. În urma unui atac mai sever frunzele se pot usca şi cădea. Mai periclicitate sunt plantele din expoziţii uscate şi puternic luminate. Combaterea se face cu aceleaşi preparate ca şi la afidea, având grijă să umectăm bine şi dosul frunzelor. Păianjenii roşii (Tetranychus sp.) reprezintă unul dintre dăunătorii cei mai periculoşi ce atacă mai ales în spaţii protejate. Pe frunze apar punctuaţii galbene- maronii, la început de-a lungul nervurilor, apoi pe întreaga lamină. Prin sugerea sevei frunzele se usucă apoi cad. Pe dosul frunzelor se găsesc păianjenii în diferite stadii de dezvoltare, deoarece în condiţii de uscăciune se pot dezvolta 10-20 de generaţii pe an. Atacul este favorizat de aerul uscat din sere şi solarii. Combaterea se face prin tratamente cu Mitac, Pentac, Mitingan, Vydate, Kelthane, Plictran. Este necesară alternarea produselor pentru ca la alpicarea unui singur preparat pot apărea rase fiziologice rezistente. Tripsul (rips fuscipennis) este o insectă sugătoare care păgubeşte florile gata de deschidere. Suferă mai ales soiurile cu petalele albe şi galbene, mai ales cele cultivate în sere. Petalele se desformează, pe marginea lor apar pete maronii şi îşi pierd valoarea comercială. Adulţii păgubesc suprafaţa petalelor prin sugere: petalele se păteaza, se deformează şi florile devin nevândabile. Ouăle sunt depuse în boboci, iar larvele eclozate pot păgubi şi ele petalele. Combatere: în perioada mai-septembrie se fac stropiri preventive cu Mospilan, Metomex, Lannate, Confidor. Viespea sucitoare a frunzelor (Blennocampa pusilla). Încă în luna mai se pot observa frunze răsucite de-a lungul nervurilor, de la exterior spre interior, care seamănă cu un mic tub. Dacă desfacem aceste frunze se văd larve albe, îndoite şi mici, care produc acest simptom. Frunzele apărute mai târziu au un aspect normal. Combaterea pe cale chimică poate fi numai preventivă cu insecticide sintetice (Mospilan), aplicate la începutul lunii mai, înainte de depunerea ouălor. Frunzele trebuie îndepărtate. Albina croitoare (Megachile centuncularis) este un dăunator care apare în lunile mai-iunie, adultul decupând porţiuni semi-cerculare din lamina frunzelor, din care işi construieşte cuibul. Păgubirea nu este frecventă dar uneori poate fi serioasă. Combatere: prin măsuri de igienă culturală şi tratamente cu produsele Mospilan 20, Supersect 10 EC, Hostathion, aplicate înainte de deschiderea bobocilor. http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=142 http://localhost/cms/showarticle.php?articleID=142 Doctorul gradinii (Administrator) Mon, 13 Jul 2009 09:14:05 GMT